duminică, septembrie 30, 2012

Alice in Wonderland




ceai si biscuiti, o duminica placuta..

vineri, septembrie 28, 2012

creativum mens!!!!!!




pe o vreme ploioasa, racoroasa.. foloseste-ti timpul util cu un ceai fierbine ... hmm.. ce zici, e cool? ;)

marți, septembrie 25, 2012

Cédric Villani






am ascultat cu o mare placere acest interview.. dar totusi ma gandeam la rusul Grigori Perelman de ce a refuzat atatea premii, izolandu-se.... primul factor a fost presa cred ca... Cedric Vilani face parte dintr-o societate "obisnuit" de eleganta si cu mult respect... ceea ce nu as spune ca rusii au un ambient natural pentru multa modestie si intelectualism ..rusii au de invatat la punctul de socializare ... si de respect. Daca nu vrea milionul, nu vrea...

vineri, septembrie 14, 2012

si ce daca e timpul??????

un prieten de-al meu a implinit zilele acestea treizeci de ani.
"- mi-am schimbat prefixul, nu mai am 2 si ceva.. dar 30, ma simt atat de ciudat, sunt acelasi dar prefixul meu e altul!", sa fie o realizare sau doar o afirmatie, ma gandisem eu.... O realizare ca invingi timpul cu simtul ...sau o constatare ca incepi sa fii depasit de timp.. ?!


Timpul nu este decat o perioada, o alternativa, un factor de alegere, o motivatie, o traire, un moment, o viata, o istorie, o legenda, un mit... peste tot vom intalni acest "timp", in cele mai profunde emotii, in cele mai mari schimbari si cele mai mici realizari ...va fi acest timp! Impartial sau partial!
Timpul este cel care ne "traieste" pe noi cateodata.. ne indeamna sa fugim, sa incepem cursa si sa alergam de la ghiozdan la genti, grabiti in aeroport cu valize inghesuite, cu copii "legati" de maini, timpul schimba toate acestea prin imagini, altii pot spune prin riduri, prin decolteu... cu cat imbatranim, il tot micim..pana la bluze pe gat....
Ce se alege din noi cu atata timp la dispozitie?! cu acele povesti melancolice povestite si repovestite pana la epuizarea oricarei emotii?! noi alegem timpul...

timpul e cel care ne invata si cel care ne "trimite" in locuri arhi-cunoscute.... Acest timp, nu e decat o iluzie a proprie noastre perceptii a lumii pe care o traim.. sa vezi si sa crezi ..sa ajungi sa crezi ceea ce vezi.. ca sa ajungi sa crezi ceea ce vezi ai nevoie de timp.. Accelerand viteza olfactiva a propriei realitati nu este decat o metoda de a invata lucrurile corect.. Cum ar fi sa crezi in tine, si nu intr-un dumnezeu iluzoriu, sa dai sanse valorile... care cer timp, sa "educi" apropiatii tai pentru a aprecia  lumea pe care o vezi, sa citesti printre randuri presa, sa bei o cafea sau un ceai ca pe un elixir de frumusete - emotia este transmisa direct la cerebel, iar organismul actioneaza in consecinta. Sa iubesti...da sa iubesti, aceasta emotie te salveaza de "timp", sa crezi - nu in sensul CREDE SI NU CERCETA, dar sa fii de acord... in echilibru cu tine insuti. Orice lupta interioara provoaca sentimente negative si regres, nu avem nevoie de asa ceva cand suntem in cursa cu timpul. :)

Avem nevoie sa invatam tot timpul ceva nou, nou poate insemna ceva ce nu am stiut, ce se descopera o data cu rasaritul soarelui, nou poate sa insemne o persoana "ciudata" cu viziuni bizare... Totul depinde cat TIMP acordam acestui studiu al noutatii. Timpul arata experienta. De obicei experientele sunt de la sine vorbitoare prin fapte, ceea ce in conceptia de azi inseamna si rata de consum... Aici e o alta alternativa a timpului, ceva mai puzzle de descifrat.

Si chiar daca am impresia ca am cunoscut o mare parte din emotiile pe care timpul mi le-a aratat, impresia ca nu stiu nimic creste tot mai mult si mai mult.. acesta sa fie o alta cursa a timpului?! :) Sau o alta iluzie a dimensiunii temoprale in reala mea lume?!
Avem nevoie de o viata probabil sa fim capabili sa raspundem pe indelete la o singura intrebare... cum ar fi care este culoarea rosie?
Si aici mentionez ca sa vorbim despre culori pana la iepuizare nu inseamna ca suntem expertii acestei realitati sa o vedem pe intregime cum o vad si ceilalti din jurul nostru, dar nu suntem mari cunoscatori ai existentii chiar daca vorbim despre o lume si lasam culorile pe alta data... ceea ce inseamna ca nu stim totul.. castigand din timp?!
 Cate vieti ne-ar trebui sa fim in pas cu noi si ce anume ar trebui sa invatam ca sa simtim o viata, si cati timpi avem nevoie ca sa construim un EU sau o viata decenta.. Asa..incat o aniversare sa nu ma sperie sau sa ma duca in eroare temporala despre ceea ce sunt eu acum, ca sa deviez de la ceea ce pot fi inca... pentru ca am obligatii de varsta biologica?!

sankiu