miercuri, decembrie 14, 2011

sa fii tu însuți... chiar dacă cercul se închide uneori.


Mi-aș fi dorit sa simt nimic, sa fiu anesteziată în continuu cu alcool și medicamente, să ignor realitatea în jurul meu, femei însărcinate abandonate, idei înaripate distruse de politică, spirite libre încătușate în sistem și gânduri desfrânate și idealiste, în loc de cele curate pe care le port, să le îngrijesc la intrare în Catedrală de fiecare dată ... cu credință și bunatate!
...Azi am participat la nenumarate procese  de judecată. Abandonări. Moșteniri, molestari, fraude, etc.  Cel mai important este să fii tu însuți când apari în sala de judecată. Tu, eroul uman, care își învinge temerile și presiunele sociale.
Seara am ieșit din Curtea din Apel de la Botanica și trebuia sa redactez articolul... sunt cam vagă, dar nu vreau sa spun exact despre ce am scris.. Doar că nu mai cred de ceva timp în femei simple și ideale plus (și) puritani radicali.  E foarte greu să-ți faci meseria de vizionar când vrei sa te implici...sau ești implicat în ceva asemănător și nu poți să împărtașești. Complice durerii devii cu timpul.