duminică, octombrie 23, 2011

Trec anii, iar noi inca ne invatam a vorbi..


Spiritul de turma ne invata sa socializam. Ne educa si ne clasifica in statut.
Cine ramane inafara se pierde. Artistii sunt cei mai melancolici din turma, sunt nostalgici. Ei tot trag la coada..
Mizeria si tristetea ne inspira, ne dicteaza trend’ul. Si stam la coada asta, cu facturi de socializare in dinti.. Cu speranta sa ajungem cineva.. Si cei 28 de ani devin 35, si dupa amintiri vagi pe la 43... si zambete amare la 57.
Cat de mult se simplifica lucrurile daca schimbam prisma prin care le vedem.. Cat de adevarat  ar parea o comedie de la departare... Cat de simplu ar fi sa ducem o viata fara vicii, sau cu vicii.. cat de bine ar fi sa nu mai scriem tampenii pe bloguri si sa nu ne indopam cu youtube.. sa nu ne cautam pe on-line, si sa ne adaptam... Multi au ramas in urma, neadaptati.. carora li se spun tot mai des ca nu sunt facuti pentru lumea aceasta.. “Ceilalti” cunosc adevarul, sunt mai pragmatici, mai putin melancolici, clasificati si adaptati.  
Sa socializam!