marți, martie 16, 2010

Te rog, uitare..

…În gene somnul se ascunde
Şi caută fără oprire o urmă vie de a ta
Ca să mi-o fure.
Nu mă uita.

Surori fiind buza şi limba
Se ceartă fără încetare
Să te tradeze sau să te apere
Să cheme in a lor salvare
Uitarea ta.

Urechile ascult inerte
Ca doua babe fară grai
Ar vrea şi ele să se certe
Sa-I spuna somnului unde stai.

Te rog acum, că nimeni nu ne mai aude-
Sa te ascunzi cat mai putin,
Că vine somnul sa te fure,
Iar eu nu iţi mai apartin.

(cr.pr.)