luni, decembrie 08, 2008

Cat de mult ne iubim tiganii...




Adevarul este ca eu nu prea am avut contact direct cu nici o persoana de etnie rroma.. sa stiu mai mult decat ce vad prin parti, si s-ar putea sa gresesc ceva pe aici...
Cat de mult ii iubim pe ei? Ce am facut fiecare in parte pentru ei? De ce am face ceva pentru ei? Sunt intrebari cu putin interes pentru multi dintre noi. Astazi am ascultat ce-mi povestea Dan, un specialist as putea spune in relatia rromi-romani, si totul parea o poveste trista si grea atat pentru ei .. cat si pentru noi, ca nu putem sa-i intelegem. Nu ii iubim pentru ca ii vedem cu covoarele plimbandu-se din usa in usa, nu ii iubim pentru ca nu au educatie, clasa sociala... Nu ii iubim pentru ca se spune ca sunt hoti, ca fura mancarea, decat sa lucreze pentru ea. NU-i iubim pentru ca nu exprima NIMIK din ce-i nemultumeste. Prefera sa stea in casele lor de paman, cu frica-n san sa nu se darame peste ei. Mai bine sa nu se interneze cu acte de identitate, dar sa stea acasa si sa moara - considerandu-se descriminati ca nu au acces la serviciile publice.. Si motivele inca sunt puerile... Am inteles ca asta e praf in ochi.. Adevaratele probleme sunt ascunse in spatele pleoapelor imbatranite, lucrand de zor la tabla ruginita de ganduri.. Numai ei stiu prin ce trec... "Gandeste-liber!", oare la ce se referea PRO TV-ul? :)